Când trebuie să menționezi utilizarea AI și cum păstrezi comunicarea brandului autentică?
„Dacă am scris o postare pentru Facebook cu ajutorul ChatGPT, trebuie să menționez că am folosit AI?” În ultima perioadă, auzim întrebarea asta tot mai des de la antreprenori, și pe bună dreptate. AI-ul a intrat rapid în rutina de marketing, iar din 2 august 2026 se aplică și regulile de transparență prevăzute de AI Act la nivelul Uniunii Europene.
Doar că, între „folosesc AI” și „trebuie să etichetez tot ce public” e o diferență destul de mare.
Partea bună este aceasta: faptul că AI-ul a participat la procesul de marketing nu înseamnă automat că fiecare postare trebuie să poarte eticheta „AI-generated”.
Mai important este ce a făcut AI-ul și cât de mult schimbă ceea ce publicul înțelege ca fiind real.
Ai scris o postare pentru Facebook cu ChatGPT? Eticheta AI nu intră automat în ecuație
Să spunem că ai o brutărie.
Ai scos o pâine nouă cu maia și vrei să o promovezi pe Facebook. Îi ceri lui ChatGPT:
„Dă-mi cinci idei de postări pentru Facebook despre noua noastră pâine cu maia.”
Primești cinci variante. Alegi una, o rescrii în tonul tău, adaugi că ați lucrat trei luni la rețetă și povestești că prima tranșă s-a vândut săptămâna trecută înainte de prânz.
AI-ul te-a ajutat să pornești mai repede. Povestea, contextul și decizia finală sunt însă ale tale.
O astfel de postare poate fi publicată fără o etichetă AI doar pentru faptul că inteligența artificială a contribuit la redactare.
Asta e, de fapt, una dintre utilizările cele mai sănătoase ale AI-ului în marketing: îți scurtează drumul până la prima variantă, fără să preia complet volanul.
Reglementările europene devin mult mai relevante atunci când AI-ul creează sau modifică imagini, video ori audio într-un mod în care rezultatul poate fi perceput de public drept real.
Când merită să ridici puțin sprânceana?
Rămânem la aceeași brutărie. De data aceasta generezi cu AI o fotografie cu un client care zâmbește în fața magazinului, ținând pâinea ta în mână. Imaginea arată impecabil. Fotorealistă. Lumină perfectă, zâmbet perfect, pâinea exact unde trebuie.
Doar că omul respectiv nu a fost niciodată în brutărie. De fapt, nici nu există.
Aici perspectiva se schimbă. La fel se întâmplă atunci când:
- un hotel generează cu AI imaginea unei camere care nu există în realitate;
- un restaurant publică o imagine fotorealistă a unui preparat care arată diferit atunci când ajunge pe masa clientului;
- o companie folosește AI pentru a reproduce vocea unei persoane reale;
- chipul unei persoane este modificat cu AI într-un videoclip;
- un brand creează un testimonial sau o recenzie care pare să provină de la un client real.
Și unde e problema, de fapt? În faptul că publicul poate lua drept real ceva ce nu s-a întâmplat.
În astfel de situații poate apărea obligația de informare prevăzută de AI Act, iar Facebook, Instagram sau TikTok pot avea, la rândul lor, propriile reguli privind etichetarea conținutului generat sau modificat cu AI.
Așadar, o regulă practică bună este aceasta: dacă publici ceva creat cu AI care ar putea fi confundat cu realitatea, verifică separat obligațiile de etichetare înainte să dai Publish.
Câteva minute de verificare sunt mai ieftine decât o explicație complicată după.
Dar Canva, Photoshop și toate funcțiile acelea noi cu AI?
Aici contează mai ales cât de mult schimbi realitatea.
Dacă folosești AI pentru a elimina un fir de praf dintr-o fotografie de produs, pentru a extinde discret fundalul sau pentru a corecta lumina, vorbim despre o intervenție minoră.
Practic, faci mai repede ceea ce instrumentele de editare făceau deja de ani de zile.
Dacă însă AI-ul creează un produs nou, mută produsul într-un decor care nu a existat, inventează o persoană sau construiește o situație pe care publicul o poate interpreta drept reală, intrăm într-o zonă diferită.
Și aici nici măcar nu mai merită să te întrebi: „Am folosit AI?”
Ci: „Ce va crede omul care vede acest conținut că este adevărat?”
Diferența pare mică. În practică, totuși, schimbă complet discuția.
La Onlike folosim AI în fiecare zi
Și îl folosim mult. Facem brainstorming cu el, îi punem întrebări, îl punem să contrazică o idee care ni se pare prea bună ca să nu aibă niciun punct slab. Îi cerem alte unghiuri de abordare. Zece direcții când noi avem deja două. Variante. Contraargumente. Structuri. Research.
Pe scurt, îl folosim ca să explorăm mai repede. Direcția finală de comunicare o stabilim însă, de fiecare dată, noi.
Pentru că AI-ul nu a fost la întâlnirea cu clientul. Nu a auzit fraza spusă aproape întâmplător care ne-a făcut să înțelegem de ce un anumit produs contează pentru oamenii care îl cumpără. Nu a observat reacția clientului când am pus pe masă o anumită idee. Nu știe de ce un business face lucrurile într-un anumit fel de zece ani și nici povestea din spatele acelei decizii care pare banală până când o auzi. Nu cunoaște glumele interne, clienții dificili, lecțiile scumpe, micile victorii sau întrebarea care apare inevitabil în aproape fiecare conversație de vânzare.
Noi adăugăm toate lucrurile astea. Și, din experiența noastră, aici se joacă de fapt miza comunicării. Aproape oricine poate scrie acum zece texte. Miza este să știi care dintre ele merită publicat, ce lipsește din el și ce trebuie adăugat ca omul care îl citește să simtă că vine de la brandul tău, nu din același loc din care vin alte câteva mii de postări.
Pentru că atunci când toate deciziile de comunicare ajung în mâna AI-ului, efectul se vede destul de repede. Aceleași formulări, aceleași structuri, aceleași „3 motive pentru care…”, aceleași imagini perfecte, aceeași voce politicoasă, corectă și imposibil de ținut minte.
Ori oamenii care îți urmăresc brandul nu au nevoie de încă o companie care sună „corect”.
Vor să înțeleagă cine ești tu.
Brandurile mari lucrează și ele împreună cu AI
Un exemplu bun este proiectul Coca-Cola „Create Real Magic”.
Campania a fost lansată în 2023 și a arătat foarte clar cum poate fi folosit AI ca partener în procesul creativ. Coca-Cola a invitat artiști digitali să creeze lucrări noi pornind de la elementele vizuale emblematice ale brandului.
AI-ul a fost asumat deschis ca parte din proiect. Coca-Cola a adus în ecuație ceea ce îi aparține exclusiv brandului: zeci de ani de istorie, un univers vizual ușor de recunoscut și o direcție creativă construită în jurul unor simboluri deja cunoscute publicului.
Ca IMM, poți aplica exact aceeași logică la scară mai mică: AI-ul îți poate da douăzeci de idei bune. Pe a douăzeci și una merită să o adaugi tu.
Poate veni din conversația pe care ai avut-o ieri cu un client. Din ceea ce observi de zece ani în industria ta. Dintr-o greșeală din care ai învățat. Din întrebarea pe care o auzi de la fiecare al doilea client. Acolo se află partea pe care promptul altcuiva nu o poate reproduce exact.
Ce merită să reții ca antreprenor?
Dacă folosești AI pentru brainstorming, redactare, research sau editare, folosește-l ca pe un instrument care îți accelerează munca. Nu ai niciun premiu de câștigat dacă faci manual în trei ore ceva ce poate fi pornit în douăzeci de minute. Dar la fel de important e și să înțelegi că nici nu câștigi mare lucru dacă economisești două ore și, la final, comunicarea ta sună exact ca a tuturor celorlalți.
Când publici videouri generate cu AI, evenimente, voci sau conținut modificat substanțial care poate fi perceput drept real, verifică obligațiile de etichetare.
Pentru subiecte din sănătate, politică, finanțe sau alte domenii de interes public, acordă o atenție suplimentară verificării umane și regulilor aplicabile.
Și, înainte să publici, mai pune-ți o întrebare:
„Dacă scot logo-ul de pe postare, se mai simte că mesajul vine de la compania noastră?”
Dacă răspunsul este nu, probabil AI-ul și-a făcut partea.
Dar tu încă nu ți-ai făcut-o pe a ta.
AI-ul poate scrie astăzi o postare corectă pentru aproape orice business.
Poate genera idei. Poate organiza informația. Poate găsi variante. Poate transforma o pagină goală într-un punct bun de plecare.
Povestea, experiența, instinctul și perspectiva care te fac recognoscibil nu vin însă la pachet cu abonamentul.
Pe acelea trebuie să le aduci tu.
Dacă vrei ca AI-ul să devină un sprijin real pentru marketingul tău, fără ca brandul să înceapă să vorbească precum jumătate din internet, hai să discutăm.
La Onlike îl integrăm în munca de marketing de zi cu zi acolo unde ne ajută să fim mai rapizi, să explorăm mai mult și să luăm decizii mai bune. Dar păstrăm acolo unde contează cel mai mult lucrurile pe care niciun prompt nu le poate înlocui: contextul, strategia și personalitatea brandului.
Scrie-ne și hai să vedem unde poate AI-ul să îți economisească timp, unde îți poate da un avantaj real și unde, pur și simplu, merită să rămână în culise.