De ce hype-ul nu mai funcționează.
Publicul nu mai vrea să fie „convins”. Vrea să fie tratat ca partener.
Marketingul a fost, mult timp, despre „a atrage atenția”: cât mai repede, cât mai tare, cât mai spectaculos.
Dar România anului 2025 nu mai este piața de acum 5 ani. Consumatorii s-au maturizat digital. Au devenit mai exigenți, mai informați, mai greu de impresionat.
Într-o lume unde AI-ul poate genera un slogan, un video sau o reclamă în 10 secunde, ce nu poate genera (și nici copia) este credibilitatea.
Și fix asta contează acum: ceea ce rămâne atunci când hype-ul trece.
🔑 Hype-ul vinde o dată. Încrederea vinde mereu.
1. De la atenție la încredere: noua economie a marketingului
Atenția a fost moneda principală în ultimul deceniu.
Dar atenția e instabilă, superficială și… din ce în ce mai scumpă.
Încrederea, în schimb, e un activ care se acumulează și se multiplică în timp.
- 68% dintre utilizatorii români (sursa: GWI România, 2025) spun că au evitat un brand în ultimul an pentru că părea fals sau exagerat în reclame.
Ce înseamnă asta?
Exemplu real: Un brand promite „rezultate garantate în 3 zile” pentru un produs de slăbit. Are trafic, vânzări rapide, dar apoi… val de review-uri negative, returnări, scandal online.
Un alt brand spune: „acest produs te poate ajuta dacă îl folosești constant, combinat cu un stil de viață sănătos. Nu e magie, e disciplină.” Crește mai lent, dar are clienți recurenți, review-uri sincere și o comunitate care îl apără chiar și în fața hater-ilor.
PRO tip: Atenția aduce un click. Încrederea aduce loialitate.
2. Google schimbă jocul: publicitatea devine negociabilă
Una dintre cele mai importante (și subestimate) schimbări ale anului 2025 vine de la Google:
Eticheta „Ad” dispare și este înlocuită cu „Sponsored”.
Ce înseamnă asta? Că reclamele nu vor mai fi la fel de evidente, dar utilizatorii vor avea:
- opțiunea să ascundă anunțurile irelevante,
- să ofere feedback negativ,
- iar aceste reacții vor influența direct algoritmul care decide ce se mai afișează.
Consecințele directe pentru branduri:
- Reclamele „forțate” sau promisiunile nerealiste vor fi penalizate.
- Costurile pentru campaniile slabe sau nealiniate cu intenția reală a utilizatorilor vor crește.
- Reclamele bine făcute, utile, corect poziționate vor avea performanțe mai bune la costuri mai mici.
Exemplu:
Dacă cineva caută „cel mai bun scaun ergonomic pentru birou”, iar reclama ta vinde un fotoliu gaming cu lumini RGB pentru adolescenți, va fi ascunsă.
Dacă mesajul tău spune „scaun recomandat de kinetoterapeuți pentru biroul de acasă”, va fi afișat mai sus. Chiar dacă ai buget mai mic.
PRO tip: Adevărul vinde mai bine decât volumul.
3. ChatGPT Ads: Conversațiile devin spații de vânzare
OpenAI testează deja un nou tip de publicitate: ChatGPT Ads, reclame integrate direct în conversațiile AI.
Nu vorbim despre bannere sau spoturi, ci despre răspunsuri care includ sugestii sponsorizate (doar dacă sunt relevante).
Ce contează în acest nou context?
- Intenția utilizatorului: dacă întrebi despre cele mai bune softuri de facturare, reclama apare doar dacă brandul e relevant.
- Contextul conversației: nu mai merge cu forțări sau mesaje gen „e pentru toată lumea”.
- Reputația brandului: AI-ul va filtra doar acele branduri credibile, validate de comportamentul consumatorilor, review-uri, transparență.
PRO tip: Nu vei mai putea cumpăra atenție. Va trebui să o meriți.
4. AI-ul în marketing: diferența dintre automatizare și inteligență
AI-ul a devenit instrumentul-vedetă în marketingul românesc, însă de multe ori e folosit superficial: „scrie-mi o postare”, „generează-mi un vizual”, „tradu-mi textul ăsta”.
Brandurile care vor să se păstreze cu adevărat relevante fac mai mult:
- folosesc AI pentru analiza comportamentului clientului,
- prezic nevoile viitoare,
- personalizează experiențele de comunicare.
Exemplu concret:
Un magazin online care trimite emailuri în funcție de istoricul real de cumpărături, recenzii și sezonalitate vs. unul care trimite aceleași oferte tuturor.
Ghici cine vinde mai mult?
PRO tip: AI-ul e doar o unealtă. Diferența o face intenția.
5. Flexibilitatea nu înseamnă haos. E strategie vie.
România modernă = incertitudine constantă. Ne confruntăm cu schimbări fiscale peste noapte, algoritmi care se rescriu lunar, trenduri care explodează și apoi dispar într-o săptămână, ca și cum nici n-ar fi fost.
În acest context, brandurile care ating succesul sunt cele care se pot adapta rapid, fără să-și piardă esența.
PRO tip: Cum arată un brand flexibil, dar credibil?
- Testează mereu (formate noi, canale, tonuri), dar păstrează coerența valorilor.
- Schimbă tactica, dar nu își trădează misiunea.
- Are curajul să pivoteze când realitatea o cere, dar nu se agită din panică.
6. Generația Z și Alpha: Publicul care nu iartă „păcălelile”
Tineri nu mai cumpără doar produse, ci cumpără apartenență și semnale sociale.
Cu alte cuvinte, vor să știe dacă brandul e sustenabil și se ține de cuvânt, dacă angajații sunt tratați corect și respectați, dacă mesajele exprimă valori reale, dincolo de strategiile de marketing.
📊 74% dintre tinerii români spun că nu au încredere în influenceri care promovează orice produs.
📊 61% urmăresc branduri pentru valoarea educațională sau impactul social, nu pentru reduceri.
Exemplu:
Un influencer care spune: „Folosiți acest produs că e cel mai bun!”, dar promovează altceva peste 3 zile, își pierde rapid credibilitatea.
Un brand care arată cum este făcut produsul, ce provocări are echipa, cum își ajută comunitatea, crește organic.
7. Viitorul marketingului în România: între date, încredere și direcție
Companiile se vor împărți clar în două:
- Cele care construiesc cu răbdare, pe bază de încredere și date reale,
- Cele care vânează „engagement”, dar pierd loialitatea pe parcurs.
Și pentru că AI-ul va deveni filtru între tine și public, nu va mai conta cât de des vorbești, ci ce spui și cum ai fost perceput până acum.
8. Ce înseamnă, concret, credibilitate în 2025
Elementele de mai jos pot funcționa ca un ghid pentru tine, fii sincer, vezi ce bifezi deja și îmbunătățește în toate celelalte aspecte:
🔹 1. Spune adevărul, chiar și când e greu
- „Ne pare rău, produsul nostru nu e pentru toată lumea.”
- „Am avut probleme luna trecută, dar le-am rezolvat.”
- „Nu știm totul, dar suntem dispuși să învățăm.”
🔹 2. Folosește AI cu gândire critică și transparență
- Nu pretinde că ești creativ dacă textele sunt făcute 100% de AI.
- Poți spune: „Această idee a fost generată cu AI, apoi validată de echipă”. E onest și n-o să te tragă nimeni de mânecă, atâta timp cât chiar filtrezi ce-ți oferă chatboții și îți folosești gândirea critică în structurarea a tot ce folosești.
🔹 3. Spune-ți povestea
- Fiecare business are un drum propriu, cu greșeli, alegeri grele, clienți câștigați și pierduți.
- Povestea ta este singura piesă de conținut pe care AI-ul nu o poate copia.
🔹 4. Oferă valoare, nu doar prezență
- Postezi doar de dragul de a fi „vizibil”? Publicul simte asta.
- Postezi pentru a ajuta, explica, conecta, face o diferență? Publicul te urmează.
🔹 5. Alege platformele care contează pentru PUBLICUL TĂU
- TikTok nu e pentru toată lumea.
- Un grup Facebook local cu 500 de membri activi e mai valoros decât 10.000 de followers inactivi.
🔹 6. Măsoară succesul prin profunzime, nu suprafață
- Ai comentarii reale?
- Ai clienți care revin?
- Ai conversații care contează?
Asta e valoarea. Nu doar like-urile.
Concluzie finală – Autenticitatea e noul algoritm
Google face publicitatea mai transparentă.
ChatGPT aduce conversația în centrul vânzării.
AI-ul preia tot ce e repetitiv.
Ceea ce rămâne, deci, este vocea ta reală, viziunea ta clară și intenția ta sinceră.
Brandurile care vor supraviețui nu vor fi cele mai vocale, ci cele mai autentice.
Într-o lume în care hype-ul e instantaneu, credibilitatea e singura monedă durabilă.
Vrei un partener care înțelege toate astea?
Descoperă cum ajută Onlike brandurile să rămână credibile în era AI.
Hai să ne spui povestea ta și să construim împreună strategia care chiar funcționează pentru tine.